Working hard…

Ah,mereu,dar mereu mi-am dorit să fac parte dintr-o trupă de dans cu care să repet zilnic,să învăţ coregrafii de dimineaţă până seara,să dansez,să dansez,să dansez!!!Chiar dacă ajung acasă ruptă de oboseală şi de durere (provocată de febra musculară) zâmbesc,pentru că ştiu că am făcut toată ziua ceea ce îmi place cel mai mult să fac,pentru că ştiu că mi-am ajutat trupa venind la repetiţii şi fiind acolo când şi cât mi s-a cerut,pentru că m-a ajutat pe mine în primul rând,învăţând mişcări noi,punându-mi mintea la contribuţie…făcând mişcare.

Nu am mai scris zilele astea din motiv că nu prea stau acasă.Sau dacă stau…mănânc,dorm,dansez…şi aloc doar o oră,două internetului,timp care nu-mi ajunge şi pentru a posta ceva.

Şi,dacă vă întrebaţi pe unde umblu,căci ştiu că nu m-aţi văzut la şcoală azi (şi nu mă veţi vedea până după vacanţa de Paşte),ei bine, muncesc din greu alături de DreamBusters,trupa de la Atelier,pentru un concurs pe care îl avem vinerea aceasta.Adicăă … peste 2 zile.În concluzie,e multă muncă,mult timp alocat învăţării şi repetării coregrafiilor,ceea ce înseamnă muncă de dimineaţă până seara.

Vă pup pe toţi,mă duc la nani,căci mor de somn!

Noapte bună!,somn uşor!,vise plăcute!…

XOXO!